Pagini

luni, 27 septembrie 2010

Foamea

Foamea este cea mai mare carte ce a fost scrisă vreodată. Este ca o comoară după care umbli toată copilăria dar pe care nu ţi-e dat să o descoperi până când nu vei fi trecut tu însuţi prin toate experienţele, până când nu vei fi trăit tu însuţi foamea, disperarea, deznădejdea până la descompunere...

"Era pe vremea când umblam flămând prin Christiania, acest oraş minunat, pe care nimeni nu-l părăseşte fără să fi rămas cu amprenta lui..."


Nu este vorba numai despre ghinion aici, ci de un sistem întreg, aflat încă la începuturile sale, un sistem al pieţei, al cererii şi ofertei care îi separă pe oameni, îi acceptă sau îi exclude după nişte reguli pe care nu le înveţi decât din experienţă şi nu le poţi stăpâni niciodată pe deplin. Eroul lui Knut Hamsun - eroul fără nume - crede cu tărie că respectul şi talentul de scriitor îi vor garanta succesul, îi vor deschide până la urmă calea... Impotant este să rămână uman până în ultima clipă, să îşi păstreze echilibrul în ciuda lipsurilor, a refuzurilor repetate, a aşteptărilor nesfârşite. Un pricipiu greşit: uşile continuă să i se închidă în nas iar caraghiosul fiinţei sale să crească. Probabil aceasta este cea mai interesantă perspectivă pe care o descoperi în Foamea, şi anume, faptul că decăderea, sărăcia lucie fac dintr-o fiinţă cultă, extrem de corectă una caraghioasă, ale cărei şanse de revenire pe linia de plutire scad pe măsură ce se afundă şi mai mult în sărăcie.

"Îmi era îngrozitor de foame. Pe stradă am găsit o aşchie de lemn şi am început să o mestec. Aceasta mi-a ajutat. Oare de ce nu mă gândisem mai demult la aşa ceva?"

Nicăieri nu găseşti o descriere mai detaliată a acestei stări, a durerilor şi aberaţiilor care o însoţesc, a halucinaţiilor şi speranţelor deşarte. Parcă din start totul este sortit eşecului şi cu cât mai clar devine acest lucru cu atât mai stăruitor ajunge să fie şi personajul lui Hamsun, mai posedat de visul gloriei, al succesului fulmiant. Şi este remarcabil că nu renunţă. Sfârşitul nu spune decât atât: dacă nu este posibil aici, atunci încearcă în altă parte. Decăderea nu este o soluţie...

Sfatul: citiţi Foamea doar dacă aţi trăit-o. Altfel nu vă atingeţi de această carte, nu veţi înţelege nimic!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Promovare

ClickLink.ro Descopera